Articol redactat de Claudia Stanciu – studentă la Facultatea de Drept din cadrul Academiei de Studii Economice din București

Noțiunea de ”arbitraj comercial”

Arbitrajul comercial reprezintă o formă de jurisdicţie alternativă la jurisdicția instanțelor judecătorești aflată la dispoziția părților din litigiu pentru soluționarea unor litigii interne sau internaționale.

În România, instituția arbitrajului este reglementată prin dispozițiile prevăzute în Cartea a IV-a din Codul de Procedură Civilă care se completează cu normele legale din Legea nr. 335 din 3 decembrie 2007 a Camerelor de Comerţ din România, precum și cu normele cuprinse în Regulamentul și Regulile de procedură ale Curții de Arbitraj Comercial Internațional din București, care funcționează ca instituție permanentă de arbitraj pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României.

Arbitrajul are o natură juridică mixtă, având atât caracter jurisdicțional, cât și caracter contractual. Acesta din urmă prevalează, întrucât părțile au libertatea să recurgă sau nu la arbitraj, iar în cazul în care optează pentru un astfel de mijloc de soluționare a litigiilor dintre ele au posibilitatea de a-l organiza cum consideră mai potrivit.

Pot recurge la arbitraj persoanele fizice, respectiv persoanele juridice cărora legea le recunoaște posibilitatea de a încheia o convenţie arbitrală. Prin arbitraj pot fi soluţionate o varietate de ligii ce derivă din prevederi contractuale, cu excepția celor ”care privesc starea civilă, capacitatea persoanelor, dezbaterea succesorală, relaţiile de familie, precum şi drepturile asupra cărora nu pot să dispună”, conform art. 542 din Codul de Procedură Civilă.

Arbitrajul se bazează pe autonomia de voință a părților, atâta timp cât respectă ordinea publică, bunele moravuri, precum şi dispozițiile legale imperative.

 

Arbitrajul internațional

La nivel internațional, arbitrajul a primit consacrare prin diverse convenții precum Convenția europeană asupra arbitrajului internațional din 21 aprilie 1961 de la Geneva, Convenția pentru recunoașterea sentințelor arbitrale străine, semnată la 10 iunie 1958 la New York și Convenția de la Washington din 18 martie 1965 pentru reglementarea diferendelor relative la investiții între state și persoane ale altor state.

Arbitrajul internațional este modalitatea prin care se soluționează un litigiu internațional, născut dintr-un raport de drept privat cu element de extraneitate1. Procedura este similară cu cea a litigiilor judecătorești interne, cu mențiunea că procesul de judecată are loc în fața unuia sau mai multor arbitrii, desemnați de părți.

Arbitrii trebuie să fie profesioniști ai domeniului juridic, având o etică profesională ireproșabilă pentru o desfășurare impecabilă a procesului. În exercitarea funcțiilor lor, arbitrii sunt independenți, astfel încât este asigurată imparțialitatea, corectitudinea și integritatea procesului de arbitraj.

Marile societăți comerciale includ deseori acorduri internaționale de arbitraj în cadrul contractelor lor comerciale cu alte societăți, astfel încât, în cazul în care se naște o dispută cu privire la acordul încheiat, cocontractanții sunt obligați, în baza preverilor contractuale, să apeleze la procedura arbitrajului, în locul tranșării litigiilor prin metodele tradiționale. Potrivit convenției arbitrale încheiate de părți, arbitrajul poate avea loc fie în România sau fie în altă ţară, conform clauzei prevăzute în contract.

De menționat că, procesul arbitral nu este public. Dosarul ce face obiectul litigiului este confidențial, aspect care constituie un avantaj esențial în lumea comerțului. De asemenea, în orice stadiu al litigiului, se va încerca soluţionarea acestuia pe baza înţelegerii părţilor2.

 

Procedura arbitrajului comercial

Arbitrajul reprezintă o cale convențională de soluționare a litigiilor. Prin încheierea unei convenţii arbitrale, care poate lua forma unei clauze înscrise într-un contract (clauză compromisorie) sau forma unui înscris separat (compromis), părţile se învoiesc să trimită litigiul dintre ele spre rezolvare unor persoane particulare, ce poartă numele de arbitri. Încheierea unei convenții arbitrale exclude competența instanțelor judecătorești în ceea ce privește litigiul respectiv.

Asemenea procedurii din instanță, părţile au posibilitatea de a participa personal la dezbaterea litigiului sau prin reprezentanţi aleși. De asemenea, părțile pot fi asistate de avocaţi, consilieri sau interpreţi, însă acest lucru nu este obligatoriu. În fața arbitrilor, fiecare parte din litigiu trebuie să dovedească faptele pe care își întemeiază pretențiile sau apărarea.

Procedura arbitrală se încheie prin pronunţarea unei hotărâri arbitrale definitive și obligatorii, denumită sentinţă arbitrală. Părțile se obligă să accepte hotărârea arbitrală şi să o execute de bunăvoie. Astfel, hotărârea arbitrală pronunțată are caracter definitiv, obligatoriu și executoriu.

În eventualitatea în care una dintre părți este nemulțumită de soluția primită, procedura arbitrară prevede o singură cale excepţională de atac, acţiunea în anulare, ce poate fi exercitată pentru vicii de procedură și a cărei competență de soluționare aparține Curții de Apel. Acest aspect evidențiază o diferență esențială între procedura arbitrajului și cea desfășurată în fața instanțelor judecătorești și anume, rapiditatea. Așa cum bine știm, în fața instanțelor de judecată, numeroasele căi de atac existente pot transforma litigiul într-un proces lung și anevoios.

Beneficiile arbitrajului în procesul de soluționare a litigiilor

Arbitrajul prezintă un set de caracteristici definitorii care au menirea de a-l diferenția de jurisdicția instanțelor judecătorești. Acestea constituie avantaje care transformă arbitrajul într-o metodă favorită de soluționare a litigiilor comerciale.

Arbitrajul prezintă o serie de beneficii, întrucât oferă o judecată mai apropiată de cerinţele şi spiritul relaţiilor de afaceri printre care se numără: accesibilitatea, rapiditatea (de regulă, prin arbitraj diferendele se rezolvă în maxim 6 luni), confidențialitatea (publicul nu are acces la dosare, dezbateri sau lucrări, astfel se asigură păstrarea secretului comercial) și simplitatea (regulile sunt simple și clare, astfel încât părțile se pot reprezenta singure, nu există obligația de a recurge la serviciile unui avocat). Arbitrajul se caracterizează și prin spritul de moderație, ocupând o poziție de mijloc între flexibilitatea medierii și rigiditatea sistemului judiciar.

Procedura arbitrală este mai facilă, durata şi costurile sunt mai reduse, iar arbitrii care au responsabilitatea de a oferi soluțiile sunt specializaţi în materie comercială şi în comerţ internaţional, cunosc foarte bine uzanţele și normele comerciale.

În plus, profesia de arbitru nu este incompatibilă cu exercitarea unei alte profesii juridice3, de aceea mulți avocați, dar și alți profesioniști ai domeniului juridic, îmbrățișează deopotrivă și această carieră.

Arbitrajul comercial contribuie decisiv la eficientizarea mediului de afaceri, determinând sporirea calității relațiilor economice dintre profesioniști. Este o metodă preferată de rezolvare a conflictelor comerciale datorită beneficiilor şi a particularităților sale, mai ales în ceea ce priveşte flexibilitatea procedurii şi autonomia părţilor.

BIBLIOGRAFIE:

CADRUL LEGAL

Codul de procedură civilă, Cartea a IV-a „Despre arbitraj”

Legea nr. 335/2007 privind Camerele de Comerţ din România

Statutul Camerei Naţionale de Comerț și Industrie a României

Regulile de procedură arbitrală ale Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României

Statutul arbitrilor tribunalului permanent de arbitraj instituționalizat

Convenţia privind recunoşterea şi executarea sentinţelor arbitrale străine, New York, 1958

Convenţia privind arbitrajul comercial internaţional, Geneva, 1960

SURSE ONLINE

Curtea de Arbitraj Comercial Internațional | Ce este arbitrajul? (ccir.ro)

Ce este Arbitrajul Internațional? • Arbitraj (international-arbitration-attorney.com)

Arbitraj comercial (ccimm.ro)

Când se poate apela la arbitraj? – Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (ccib.ro)

DESPRE NOI | Institutul Arbitral Roman

TRIBUNAL – Asociația de Arbitraj Instituționalizat (arbitraj-institutionalizat.ro)

Arbitrajul în domeniul avocaturii – JURIDICE

 

 

1 Conform art. 569 din Codul de Procedură Civilă

2 Conform art. 7 alin. 9 din Regulile de procedură arbitrală ale Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României

3 Conform art. 21 din Statutul arbitrilor tribunalului permanent de arbitraj instituționalizat