Articol redactat de Claudia Stanciu si Alexandra Miruna Popescu – studente la Facultatea de Drept din cadrul Academiei de Studii Economice din București
- De la statutul de bandiți la adevărați oameni de afaceri
O poveste despre putere, bani și influență, mafia este o lume a contrastelor, prinsă între mit și realitate. Cosa Nostra reprezintă una dintre cele mai longevive familii mafiote din Italia, cu o istorie de peste 100 de ani, care nu s-a născut din sărăcie și izolare, ci din putere și bogăție. În mod surprinzător, un factor determinant în nașterea mafiei siciliene a fost creșterea cererii pentru portocale și lămâi, la nivel global, la jumătatea secolului XIX. Acest fapt este evidențiat de exporturile semnificative ale Siciliei către New York, care, spre sfârșitul anilor 1800, ajunseseră la cifra de 2.5 milioane de lăzi pe an (fiecare conținând peste 300 de lămâi).[1]
Industrie extrem de profitabilă în acea epoca istorică, industria citricelor necesita o investiție inițială considerabilă, iar riscurile asociate erau mari (de pildă, furtul și perisabilitatea fructelor). Ani întregi de muncă ai fermierilor puteau fi irosiți, într-o singură noapte, de bandele de hoți care operau în acele perioade în Sicilia. Problemele la nivelul societății siciliene au fost exacerbate de integrarea acesteia în nou-formatul Regat al Italiei în 1860. Pe fondul instabilității generate în cadrul instituțiilor guvernamentale siciliene ulterior unificării, această organizație numită mafia a prins contur.[2] Termenul de mafie se referă la un obicei specific, desemnând un grup de persoane determinate care oferă privilegii și protecție în schimbul banilor.
Fiind o organizație secretă, originile exacte ale mafiei sunt greu de stabilit, având în vedere că nu există înregistrări istorice care să le ateste înființarea. Ceea ce este clar, este faptul că inițial, aceasta nu era văzută în mod negativ în Sicilia. În schimb, populația o privea ca pe o organizație demnă de respect, care apăra localnicii de bandiții care le puneau în primejdie recoltele. Odată cu trecerea timpului, putem observa o tranziție, iar această protecție acordată fermierilor a căpătat un caracter forțat. Membri ai acestei organizații, numiți cosca, s-au infiltrat în mediul politic și în instituții cruciale ale administrației publice, precum secțiile de poliție, ajungând să controleze atât producția, cât și comerțul citricelor. Violența a devenit o modalitate comună de exercitare a puterii acestora, ei insuflând frică asupra populației, care era forțată să se supună regulilor lor.
Treptat, mafia, așa cum o cunoaștem în ziua de azi, a fost creată în Sicilia, urmând să se extindă datorită emigrărilor masive, pe fondul unei situații economice grele, către America, în special în New York, Chicago sau Boston. În prezent, mafia siciliană Cosa Nostra, este una dintre cele mai mari grupări de crimă organizată. Conform unei estimări din anul 2014, numărul membrilor depășea 2000, iar cifra de afaceri a operațiunilor sale atingea sume colosale, aproximativ miliarde de dolari anual[3]. Chiar dacă s-a încercat crearea unei aparențe de legalitate prin investirea în afaceri legitime sau prin legături cu personalități politice importante ale Italiei, precum Silvio Berlusconi[4], caracterul ilicit al multora dintre operațiunile acestora s-a păstrat. Liderii Cosa Nostra au evoluat, devenind adevărați oameni de afaceri, figuri importante care și-au extins influența și care luptă din umbră pentru supremația asupra pieței negre.
- Cosa Nostra – stat, afacere și societate secretă
Mafia înseamnă putere și bani, într-o lume în care valorile morale sunt puse sub semnul întrebării și într-un loc în care supremația aparține celui care oferă cel mai mult.
Acționând asemenea unui stat în stat, scopul principal al Cosa Nostra este de a controla teritorii cât mai întinse și de a exercita o guvernare din umbră asupra tuturor celor aflați în sfera lor de influență. Mafia colectează taxe de protecție din toate activitățile economice, legale sau ilegale, ce sunt cunoscute drept pizzo. Afaceriști și hoți deopotrivă, toți sunt protejați, atâta timp cât satisfac cerințele mafiei. În final, singurii care beneficiază negreșit de orice înțelegere sunt, bineînțeles, oamenii mafiei. Asemeni unui stat, mafia acționează ca și cum ar avea drept de viață și de moarte asupra supușilor.
În esență, mafia este o afacere- și încă una foarte profitabilă, ce obține bani prin puterea sa de constrângere. Intimidarea este moneda principală de schimb pe piața neagră și asigură succesul în aceste piețe dominate de violență, precum cea a traficului de droguri. Sumele obținute din taxele de protecție sunt investite în cumpărarea sprijinului persoanelor cu influență (avocați, judecători, polițiști, jurnaliști sau politicieni). Mafia își protejează oamenii și investește fonduri substanțiale pentru a-și susține membrii aflați în mediul penitenciar. Loialitatea este o valoare de bază pentru aceste grupări, fiind fundația pe care este clădită Cosa Nostra.
Exclusivitatea și discreția sunt alte piese esențiale ale organizațiilor mafiote. Cosa Nostra este o societate secretă, care își selectează cu grijă membrii și impune restricții severe în schimbul beneficiilor asociate statutului de membru. Membrilor Cosa Nostra le este impus, de către superiori, să fie obedienți, discreți, dar și nemiloși și violenți.
Preluând multe din caracteristicile unui stat în toată regula, Cosa Nostra este guvernată pe baza unui cod strict de onoare, menit să asigure loialitatea și supunerea membrilor. Acest cod este format din 10 reguli care evidențiază mentalitatea din interiorul Cosa Nostra și comportamentul care este așteptat și tolerat din partea celor care fac parte din organizație. Astfel, printre aceste reguli găsim cea conform căreia nimeni nu poate să fie văzut în public cu un organ de poliție, cea conform căreia datoria față de Cosa Nostra primează, dar și cea conform căreia minciuna este strict interzisă între membri. Acest cod este completat de Omertà, codul tăcerii, adoptat de grupurile organizate mafiote din sudul Italiei, precum Cosa Nostra sau Camorra. Acesta interzice categoric colaborarea cu autoritățile și impune tăcerea în cazul unui eventual interogatoriu. Încălcarea acestor reguli are implicații severe, consecințele putând fi chiar moartea celui etichetat ca și trădător.
Ritualul de inițiere a membrilor prevede că onoarea este o virtute ce trebuie câștigată. Recruții sunt vegheați și atent supervizați, supuși unor teste, iar comiterea crimelor este, aproape întotdeauna, o condiție prealabilă admiterii în organizație. De-a lungul întregii perioade de pregătire, aspiranților la statutul de membru li se reamintește constant condiția lor de inferioritate (de ”nulități”). Momentul inițierii este considerat cel mai important din viața unui mafiot și echivalează, în plan simbolic, cu moartea sa ca om obișnuit și renașterea sa ca un ”om al onoarei”. Inițiatul rostește jurământul de credință în fața șefului familiei (capo dei capi), căruia îi datorează obediența totală. Cheia către accederea într-o poziție de rang superior și implicit, accesul sporit la bani, informații și putere rezidă în onoare, ce poate fi cumulată doar prin obediență. Întreaga organizație funcționează pe baza unui sistem unic, în care principala monedă este onoarea, fiecare membru având propriul său stoc de onoare, ce poate crește în baza acțiunilor întreprinse de acesta de-a lungul timpului.
Principiul adevărului e o cale prin care membrii organizației își clădesc încrederea unii în ceilalți. Mafia are propria structură ierarhică, fiind formată din mai multe familii subordonate unui naș (padrino) ce controlează un anumit teritoriu determinat. Fiecare dintre aceste familii este condusă de către un Capofamiglia care este secondat în acest demers de un asistent care poartă numele de Consigliere și de către Capodecina. Acesta din urmă este responsabil cu supravegherea unui grup restrâns al “oamenilor de onoare”. După cum poate reieși și din cele ilustrate de noi în prealabil, conducerea Mafiei, care mai este cunoscută și drept “Onorata societate”, este destul de similară cu cea a unei mari companii moderne. Astfel, pe lângă cei menționați anterior, în structura acestor grupuri de crimă organizată mai regăsim și un Contabile (contabil), Soldato/Sgarrista (soldați care duc la îndeplinire asasinatele comandate), dar și Picciotoo (întăririle soldaților). După cum putem observa, conducerea Cosa Nostra este organizată sub forma unei piramide, fapt ce o deosebește fundamental de alte familii precum Camorra, care aplică o organizare pe orizontală.
Organizarea este piatra de temelie a organizațiilor mafiote, iar familiile aveau în subordine clanuri care să le ducă la îndeplinire poruncile. Câteva dintre cele mai influente clanuri ale Cosa Nostra sunt: dei Catanesi, Fidanzati, Motizi, Vladiavelli Cosevelli, dei Corleonesi, Rincivillo, Rincivillo, Cuntrera Caruana și Flativanza di Favara.
Criminalitatea organizată se manifestă asemenea unui microb, este o infecție virulentă, căci membrii mafiei pot fi divizați și separați pe diferite colțuri ale globului, însă probabilitatea de a infecta pe alții la rândul lor și de a spori fenomenul infracțional este imensă.
Aceasta este și povestea clanului Cosa Nostra. În încercarea de a stârpi influența acestor grupări, autoritățile au încercat să îi determine să își părăsească locul de origine, Italia, în speranța că, în lipsa unei structuri bine organizate, fenomenul se va diminua. Puțini își imaginau că acesta nu va fi decât primul pas către extinderea criminalității peste ocean.
- Sânge și onoare
3.1. Inovațiile ”părintelui” alianțelor mafiote – Gaetano Fidanzati
Mafia este cunoscută pentru puternica rivalitate între clanuri și bine cunoscuta luptă pentru supremație. Ar putea așadar o astfel de grupare să fie unită?
Există totuși și o persoană care a reușit imposibilul, așa numitul ”părinte” al alianțelor mafiote, cel care a reușit să unească patru dintre cele mai importante organizații mafiote (Cosa Nostra siciliană, Cosa Nostra americană, Camorra napolitană, precum și cartelurile columbiene de droguri), nimeni altul decât italianul Gaetano Fidanzati.
În 2008, ca urmare a unei vieți dedicate traficului internațional de droguri, celebrul mafiot a fost inclus în Lista celor mai căutați 30 de fugari din Italia. Este prins de organele legii un an mai târziu și decedează în 2013, însă misterul continuă să planeze asupra sa, căci cauzele morții nu sunt cunoscute.
Gaetano rămâne în istorie ca un ”inovator” al tehnicii de spălare a banilor, căci el este cel care, în epoca sa de aur, vine cu ideea aplicării pe scară largă a practicii schimbului de heroină cu cocaină[5] pentru a evita urmele lăsate de banii negri.
3.2. Ultimul ”il capo dei capi” cunoscut publicului – Salvatore Riina
Una dintre cele mai sângeroase figuri ale mafiei este Salvatore Riina. Născut pe data de 16 noiembrie 1930 în orașul Corleone, acesta provenea dintr-o familie afectată de sărăcie, iar destinul său pare să fi fost pecetluit încă din primii ani ai vieții sale. Astfel, în anul 1943, tatăl său a descoperit o bombă de origini americane, a încercat să o deschidă pentru a îi putea vinde părțile de metal, dar, din păcate, a declanșat o explozie care i-a provocat decesul, alături de fiul său de 7 ani, Francesco.
Marcat de violență de la o vârstă fragedă, Salvatore a fost condamnat la închisoare pentru prima dată la vârsta de 19 ani, pentru omor. La nici doi ani după eliberarea sa, Salvatore a început să crească în rang în clanul sicilian Corleonesi. Ca o profeție care se îndeplinește de la sine, acesta a lăsat în urma sa o mare de cadavre, nefiindu-i teamă să recurgă la orice mijloace, indiferent cât de inumane, pentru a prelua conducerea clanului Corleonesi. Planul i-a reușit și, în ciuda condamnării sale pentru o a doua crimă, în anul 1974, Salvatore a devenit capul Corleonesi.
Impresionant este faptul că acesta a reușit să își mențină statutul de fugar nu mai puțin de 23 de ani, timp în care a dobândit porecla de la belva (bestia). Setea sa de sânge poate fi considerată insațiabilă, fapt dovedit de declarațiile lui Giovanni Brusca (un asasin plătit al Cosa Nostra), care susține că a ucis între 100 și 200 de persoane la cererea lui Salvatora Riina (il capo dei capi). Mai mult decât atât, Riina era un ferm susținător al uciderii femeilor și copiilor, fapt care contravine regulilor Cosa Nostra ilustrate de noi în prealabil. Toate acestea, cu unicul scop de a putea distrage atenția forțelor de ordine italiene.
În completarea acestui tablou întunecat al activității clanului Corleonesi, sub conducerea lui Salvator Riina, vine cel de-al doilea război mafiot. Desfășurat între anii 1981-1983, această confruntare a scăldat străzile Siciliei în sânge – aproximativ 1000 de persoane și-au pierdut viețile în urma confruntării instigate de Riina împotriva familiilor mafiote din Palermo.
Un alt factor care îl diferențiază pe Riina de alți conducători ai mafiei siciliene este lipsa lui de ezitare în uciderea judecătorilor, procurorilor sau politicienilor. Nimic nu era prea mult pentru Salvatore, latura sa întunecată neavând limite. Astfel, acesta a orchestrat moartea secretarului Partidului Comunist din Italia în anul 1982, deoarece acesta înaintase un proiect de lege care ar fi condus la confiscarea bunurilor Mafiei.
“Masacrul de Crăciun” este un alt moment negru care marchează conducerea lui Riina. Astfel, în lupta lor împotriva crimei organizate, judecătorii Falcone și Borsellino au beneficiat de ajutorul lui Buscetta, primul mafiot sicilian de rang înalt care a devenit informator pentru autorități. Datorită informațiilor oferite de acesta, 338 de mafioți au fost condamnați în Procesul Maxi. Maleficul Riina a pus la cale o atrocitate de neimaginat, bombardând un tren expres care circula între Napoli și Milano. Încercarea sa de a devia resursele autorităților cât mai departe de acuzațiile lui Buscetta a condus la moartea a 17 persoane și rănirea a nu mai puțin de 267.
În urma Procesului Maxi, Salvatore a primit două sentințe de detențiune pe viață in absentia. Desigur, crudul Riina a retaliat neîndoielnic, ucizându-l pe Falcone, pe soția acestuia, dar și pe Borsellino.
Riina a fost capturat în vila sa din Palermo în ianuarie 1993, însă, înaintea acestui moment, ca un veritabil maestru păpușar al unui teatru al violenței, Salvatore a ordonat numeroase atacuri menite să semene teroare și să împiedice membrii mafiei siciliene din a îl trăda. În total, acesta a primit 26 de sentințe de detențiune pe viață, iar pe parcursul lungii sale șederi în închisoare (1993-2017), nu a demonstrat niciodată regret pentru viețile distruse. Această atitudine blamabilă a stat în spatele aplicării, împotriva sa, a strictului articol 41-bis din Legea nr. 663 din 10 octombrie 1986. Conform acestui articol, anumitor deținuți li se poate interzice folosirea telefonului, asocierea sau corespondența cu alți deținuți, primirea coletelor din exterior, activitățile sportive, culturale, recreative sau dreptul de a primi vizite (doar membrii familiei pot vizita deținutul, o singură dată pe lună).
Cu toate că Salvatore a murit în anul 2017, acesta rămâne una dintre cele mai populare figuri contemporane ale mafiei siciliene. Cum s-a întâmplat și în cazul unor criminali în serie precum Ted Bundy, violența nemăsurată a trezit, în cadrul societății, atât dezgust, cât și admirație. Prin urmare, în anul 2009, fan cluburi ale acestuia operau pe Facebook, iar numeroase filme și seriale îi ilustrează povestea. Este posibil ca un conducător și mai violent să apară în cadrul Cosa Nostra, dar, până atunci, povestea de sânge și onoare a cărui protagonist a fost Riina va dăinui în memoria colectivă a Italiei.
- Extinderea Cosa Nostra în Statele Unite ale Americii
După cum am menționat în prealabil, la începutul secolului XX, un fenomen extins de migrație din Italia către Statele Unite ale Americii a condus la importul acestui fenomen al mafiei siciliene, în special în orașe precum New York sau Chicago.
Cosa Nostra a prins rădăcini dincolo de Atlantic pe fondul unei perioade în care populația a fost profund marcată de o serie de restricții impuse de stat și anume perioada Prohibiției. Astfel, începând cu anul 1919 și adoptarea Legii Volstead, vânzarea și distribuția de alcool au fost interzise pe teritoriul SUA. Bineînțeles, cetățenii nu au putut accepta cu ușurință astfel de interdicții, iar o piață neagră a alcoolului, chiar și a celui contrafăcut, a înflorit. Cosa Nostra a profitat de toate acestea, întinzându-și tentaculele și în Statele Unite ale Americii.
Nume de notorietate precum Al “Scarface” Capone, dar și familia Gambino s-au făcut remarcați în această perioadă, semănând teroare pe străzile din New York. Mai mult decât atât, Cosa Nostra a devenit un sinonim pentru crimă organizată în SUA, termenul fiind folosit alternativ cu cel de “Mafia” sau de “Mob”. Toate acestea fac referință la grupurile de crimă organizată cu origine Italiană, care au ajuns să controleze regatul criminal din SUA. Chiar și după sfârșitul oficial al Prohibiției, La Cosa Nostra a continuat să își exercite influența la nivel național, influența sa fiind cheie pentru dezvoltarea orașului Las Vegas și a economiei sale. Este de la sine înțeles că prostituția, pariurile, extorcările, dar și sumele pentru asigurarea protecției au devenit o practică uzuală. [6]
Pentru primele decade ale existenței sale, Cosa Nostra a reușit să evite capturarea, acțiunile sale criminale neavând consecințe severe. Principala explicație, conform spuselor Procurorului General John Mitchell a fost corupția, care afecta sistemul de justiție american. Drept urmare, acesta a rugat ca termenul de ”mafie” să nu mai fie folosit în corespondența oficială.
Cu toate acestea, această aparentă impunitate a fost puternic afectată odată cu adoptarea RICO (Racketeer Influenced and Corrupt Organizations Act) în anul 1970. Drept urmare, un număr important de membri ai Cosa Nostra au fost condamnați datorită acestui act, cel mai notabil dintre ei fiind John Gotti.
Bineînțeles, cu timpul, pe măsură ce legile au devenit mai stricte, puterea exercitată de Cosa Nostra a scăzut în America. Totuși, aceștia continuă să fie prezenți, operând din umbră, iar dispariția acestei organizații în întregime pare a fi improbabilă. Până la urmă, sunt singura organizație criminală care a reușit să controleze sindicate, să opereze profitabil în industrii puternice și să mențină, măcar, o aparență de legalitate. În New York, Cosa Nostra controlează baruri, cluburi de noapte, precum și restaurante. Mai mult, cele cinci familii importante au controlat, de-a lungul timpului, The Fulton Fish Market, The New York Coliseum, dar și operatorul zborurilor de marfă din aeroportul JFK.[7]
Domeniul politic a acționat, mai ales în trecut, ca un mediu de exercitare a influenței pentru Cosa Nostra. Astfel, la nivel local, în perioada sa de glorie, Cosa Nostra beneficia de veritabile mașinării police care operau în orașele New York, New Orleans, Chicago, Philadelphia sau Kansas City. Declinul Cosa Nostra este vizibil și în acest domeniu, corupția fiind stăvilită într-o oarecare măsură.
În mod clar Cosa Nostra nu se mai bucură de aceeași putere, dar anii săi de glorie nu vor fi uitați niciodată. Acest lucru devine evident atunci când ne gândim la faptul că, în prezent, grupurile de crimă organizată din alte țări precum Rusia sau China poartă numele de Mafie, drept un testament al impactului acesteia.
- Cosa Nostra la limita dintre mit și realitate
De multe ori, în cazul organizațiilor criminale precum Cosa Nostra, linia care delimitează mitul de realitate este extrem de subțire. Poveștile cu un factor sporit de senzațional ajung să capteze atenția a milioane de persoane și dăinuie decade, dacă nu chiar secole.
Un asemenea exemplu este potențiala legătură dintre fostul prim-ministru al Italiei, Silvio Berlusconi și Cosa Nostra. Astfel, conform unor anchete, la sfârșitul anilor 1970, Berlusconi a fost susținut de Cosa Nostra, prin senatorul Marcello Dell’Utri, pentru a-și crea imperiul mediatic. Pentru asocierile sale cu mafia siciliană, Dell’Utri a fost condamnat la șapte ani de închisoare, fiind eliberat în anul 2019 după ce executase peste 5 ani din această pedeapsă. Chiar și așa, în anul 2021, Curtea de Apel din Palermo a pronunțat o sentință de achitare pentru același Dell’Utri care fusese acuzat de a fi intermediat negocieri între instituțiile de stat din Italia și Cosa Nostra[8].
Speculații au planat întotdeauna referitoare la o posibilă asociere dintre Berlusconi si Riina, temutul cap al mafiei siciliene al cărui regim al terorii a fost prezentat pe scurt în secțiunea precedentă. Mergând un pas mai departe, numele lui Berlusconi a fost menționat și în legătură cu sângeroasele atentate cu bomba din Roma, Milano și Florența, chiar dacă numele persoanei care le-a orchestrat nu a fost niciodată descoperit cu certitudine.
Acest “pact mafiot” dintre Berlusconi și Cosa Nostra pare, credem noi, desprins dintr-un film. Însă aproape orice poveste pleacă și de la un sâmbure de adevăr. Legătura politicii cu mafia a fost mereu un subiect controversat, un mister tipic al romanelor polițiste. Adevărat sau nu, doar istoria ne va spune. Ceea ce este cert, este faptul că pe parcursul lungii sale activități, Cosa Nostra a reușit să influențeze cu succes mediul politic, pentru a își îndeplini țelurile în Italia și nu numai. Mitul și realitatea nu vor putea fi niciodată separate în întregime, mai ales printre acele persoane pentru care mafia siciliană continuă să fie o organizație care insuflă deopotrivă teamă și admirație.
- Dincolo de film, povestea continuă
Crime, răzbunare, trădări și mai ales misterele unei societăți influente, Cosa Nostra spune o poveste care încă se scrie cu sânge. Exemplele contemporane arată că mafia este în continuare prezentă, ascunsă sub un văl invizibil, în strânse conexiuni cu lumea politică și orchestrând din umbră deciziile guvernamentale.
Povestea merge mai departe, mafia siciliană și-a întins influența în întreaga lume, iar acum se poate spune că aproape orice grup infracțional își are rădăcinile în Italia. În spatele unei cortine obscure, mafia trage sforile unei lumi în care „cine tace, trăiește!”.
Bibliografie:
- ”Cosa Nostra – A history of the Sicilian Mafia” – John Dickie, ed. Palgrave Macmillan, 2004
- ”How a growing market for citrus fruit spawned the mafia” – Sally Davies, aeon.co
- ”The Oxford Handbook of Organized Crime” – Letizia Paoli, Oxford University Press, 2014
- “Cosa Nostra: The Final Chapter?” – Jacobs și L. Gouldin, The University of Chicago Press Journals, 1999
- ”Sicilian Mafia. What you must know before visiting Sicily” – Rosalba Mancuso, 12 ianuarie 2018, sicilyonweb.com
- ”Italian Mafia: How crime families went global”- Laurence Peter, 28 ianuarie 2018, bbc.com
- ”History of Cosa Nostra” – fbi.gov
- ”La Cosa Nostra – The 10 Laws of the Sicilian Mafia (and how they apply to you)” – 2 septembrie 2014, strengthbysonny.com
- “La Cosa Nostra In the United States”- J. Finckenauuer, 2005, http://www.ojp.gov/nij/international/lcn.htm
- ”Court acquits associate of Italy’s ex-premier of Mafia deal” – 23 septembrie 2021, apnews.com
- ”Structurile mafiei italiene – O scurtă istorie a mafiei” – stefandragostoma.wordpress.com
[1] John Dickie (2004) – ”Cosa Nostra- A history of the Sicilian Mafia”, ed. Palgrave Macmillan
[2] Sally Davies – ”How a growing market for citrus fruit spawned the mafia” – aeon.co (accesat la 12.04.2022)
[3] Letizia Paoli (2014) – ”The Oxford Handbook of Organized Crime”, Oxford University Press
[4] Prim-ministru al Italiei în perioadele: 1994-1995, 2001-2006, 2008-2011
[5] Cursul de schimb la care se raportau în acea perioadă era de un kilogram de heroină pentru trei kilograme de cocaină. – conform ”Fidanzati, spacciatore dei due mondi”, Corriere della Sera, 19 aprilie 1993, archivio.corriere.it (accesat la 12.04.2022)
[6] J. Finckenauuer, (2005), “La Cosa Nostra In the United States”, http://www.ojp.gov/nij/international/lcn.htm (accesat la 12.04.2022)
[7] J. Jacobs și L. Gouldin (1999), “Cosa Nostra: The Final Chapter?”, p. 128, The University of Chicago Press Journals
[8] ”Court acquits associate of Italy’s ex-premier of Mafia deal” – 23 septembrie 202, apnews.com