1. Noțiuni introductive
Bursele elevilor sunt un mecanism de stimulare pecuniară a elevilor care prezintă un dublu scop, ele putând fi, astfel, încadrate în două categorii: bursele care au drept scop încurajarea performanței școlare și bursele care au drept scop sprijinirea elevilor aflați în situații de risc socio-economic.
Reglementarea lor izvorăște încă din prima jumătate a secolului XX, însă cadrul juridic aplicabil a fost dezvoltat pentru prima oară cu prilejul adoptării Legii nr. 84/1995 a învățământului și, ulterior, perfecționat de Legea nr. 1/2011 a educației naționale.
Astfel, în funcție de categoriile pe care le-am enunțat mai sus, avem burse de merit și burse de performanță (cu rolul stimulării performanței școlare), pe de-o parte, iar pe de alta burse de studiu și burse sociale (cu rolul sprijinirii elevilor aflați în situații de risc).
2. Cadrul legal aplicabil, probleme de drept și jurisprudență
În ceea ce privește legislația din domeniul burselor, ea are următoarele componente: existența dreptului elevilor la burse și a obligației corelative a autorităților, finanțarea burselor, stabilirea cuantumului burselor și stabilirea criteriilor de acordare a burselor. Vom proceda la analiza cadrului legal pentru fiecare dintre aceste componente, alături de problemele de drept care intervin pentru fiecare.
2.1. Existența dreptului și a obligației corelative
Consacrarea dreptului elevilor la burse își are sorginte în multiple norme juridice aflate în vigoare, printre care inclusiv Constituția României, care, la art. 32, alin. (4), prevede:
„(4) Învățământul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acordă burse sociale de studii copiilor și tinerilor proveniți din familii defavorizate și celor institutionalizati, în condițiile legii.”
Norma constituțională pune în evidență obligația statului de a acorda burse sociale elevilor. Aceasta este, însă, doar o componentă din cadrul legal al burselor, având în vedere apariția a încă 3 tipuri de burse și o reglementare mai temeinică a acestora prin Legea nr. 84/1995 și, ulterior, prin Legea nr. 1/2011, intrate în vigoare ulterior adoptării Constituției.
Analizând doar prevederile legale în vigoare, putem observa că art. 82, alin. (1) din Legea nr. 1/2011 dezvoltă norma constituțională, adaugând beneficii pentru elevi:
„(1) Elevii de la cursurile cu frecvență din învățământul preuniversitar de stat beneficiază lunar de burse de performanță, de burse de merit, de burse de studiu și de burse de ajutor social.”
Interpretând norma juridică transcrisă mai sus, putem deduce că elevii au dreptul subiectiv de a primi burse de performanță, merit, studiu și ajutor social.
O primă problemă de drept pusă de-a lungul timpului a fost cea a existenței reale a acestui drept subiectiv, din prisma formei vechi a alin. (1), anterior modificării prin Legea nr. 38/2019:
„(1) Elevii de la cursurile cu frecvență din învățământul preuniversitar de stat pot beneficia de burse de performanță, de burse de merit, de burse de studiu și de burse de ajutor social.”
Astfel, existau două interpretări. Prima interpretare, izvorâtă din mijlocul reprezentanților administrației publice locale a fost aceea că sintagma „pot beneficia” are drept condiție apreicerea oportunității de către autorități de a acorda aceste burse. Astfel, elevii pot beneficia de burse dacă autoritățile locale doresc să le acorde.
A doua interpretare a normei, reținută în prezentul articol, este aceea că norma de la alin. (1) trebuie privită sistematic, în corelație cu norma prevăzută la art. 82, alin. (2), dar și cu cea de la alin. (3):
„(2) Cuantumul unei burse acordate din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și numărul acestora se stabilesc anual prin hotărâre a consiliului local, respectiv a consiliului județean/consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București.
(3) Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de Ministerul Educației Naționale. Criteriile specifice de acordare a burselor de performanță, de merit, a burselor de studiu și a celor de ajutor social se stabilesc anual în consiliile de administrație ale unităților de învățământ, în limitele fondurilor repartizate și în raport cu integralitatea efectuării de către elevi a activităților școlare.”
Astfel, alin. (2) enunță o obligație a consiliilor locale de a a emite o hotărâre de consiliu local prin care să stabilească anual numărul și cuantumul burselor elevilor. Apreciem aceasta ca fiind o obligație corelativă dreptului subiectiv al elevilor de a beneficia de burse, având în vedere caracterul onerativ al normei. Per a contrario, dacă norma era una permisivă, de tipul „Cuantumul unei burse (…) poate fi stabilit anual prin hotărâre de consiliu local”, atunci putea fi acceptată interpretarea conform căreia elevii nu au acest drept subiectiv. În acest context, totuși, cum ar putea elevii să nu aibă dreptul de a primi burse, dacă consiliile locale au obligația de a le stabili numărul și cuantumul?
Având în vedere aspectele de mai sus, întrebarea care rezidă este motivarea sintagmei „pot beneficia”, care își găsește răspunsul în alin. (3). Opinia reținută este aceea că elevii pot beneficia de burse dacă îndeplinesc criteriile prevăzute de ordinul de ministru. Astfel, acordarea burselor este obligatorie pentru acei elevi care îndeplinesc criteriile, iar condiționarea este strict raportată la vocația elevilor de a o face.
În fine, având în vedere dezbaterea aceasta, legiuitorul a considerat oportună modificarea textului legislativ în sensul clarificării dreptului elevilor, aspect pe care îl salutăm.
2.2. Finanțarea burselor elevilor
În România, autoritățile centrale exercită o competență partajată cu autoritățile locale în ceea ce privește învățământul preuniversitar de stat, conform art. 24, alin. (1), lit. c) din Legea nr. 195/2006 a descentralizării, care se reflectă în finanțarea unităților de învățământ.
Normele legale în domeniul finanțării reglementează multiple moduri de finanțare a unităților de învățământ: finanțarea de bază (exercitată strict de autoritățile administrației publice centrale), reglementată de art. 104, cea suplimentară (aflată, de asemenea, în responsabilitatea autorităților centrale), reglementată de art. 106 și finanțarea complementară (aflată atât în responsabilitatea autorităților centrale, cât și a celor locale), reglementată de art. 105.
O expresie a principiului competențelor partajate se regăsește în special în ceea ce privește finanțarea complementară a unităților de învățământ, care include și finanțarea burselor elevilor, despre care Legea prevede următoarele:
„Articolul 105
(1) Finanțarea complementară asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale și alte cheltuieli asociate procesului de învățământ preuniversitar de stat care nu fac parte din finanțarea de bază a unităților școlare.
(2) Finanțarea complementară se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ preuniversitar și din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, aprobate anual prin legea bugetului de stat cu această destinație, pentru următoarele categorii de cheltuieli:
a) investiții, reparații capitale, consolidări;
b) subvenții pentru internate și cantine;
c) cheltuieli pentru evaluarea periodică națională a elevilor;
d) cheltuieli cu bursele elevilor;
e) Abrogată.
e^1) Abrogată.
f) cheltuielile pentru naveta cadrelor didactice și a personalului didactic auxiliar, conform legii;
g) cheltuieli pentru examinarea medicală obligatorie periodică a salariaților din învățământul preuniversitar, cu excepția celor care, potrivit legii, se efectuează gratuit;
h) cheltuieli pentru concursuri școlare și activități educative extrașcolare, centre de excelență organizate în cadrul sistemului de învățământ;
i) cheltuieli pentru asigurarea securității și sănătății în muncă, pentru personalul angajat, preșcolari și elevi;
j) gestionarea situațiilor de urgență;
k) cheltuieli pentru participarea în proiecte europene de cooperare în domeniul educației și formării profesionale.
l) alte cheltuieli de natura bunurilor și serviciilor, care nu fac parte din finanțarea de bază.”
Astfel, există două surse pentru finanțarea complementară a unităților de învățământ: bugetul local și sumele defalcate din taxa pe valoare adăugată. O problemă de drept care a apărut din această finanțare partajată a fost interdependența acestor două surse.
Forma inițială a art. 105, alin. (2) din Legea educației naționale putea fi interpretată în sensul existenței unei singure surse pentru finanțarea complementară:
„(2) Finanţarea complementară se asigură din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de învăţământ preuniversitar, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, pentru următoarele categorii de cheltuieli:”
Această formă inoportună a prevederii legale a dus la o abținere din partea autorităților locale din a finanța unitățile de învățământ, datorată de absența sumelor defalcate din taxa pe valoare adăugată (menționăm că primul an în care ele au fost acordate a fost 2021, la 10 ani distanță de la intrarea în vigoare a Legii nr. 1/2011 și a apariției obligației).
Ulterior, această eroare de tehnică legislativă a fost corectată prin OUG nr. 92/2012, care a introdus conjuncția „și” în textul normei, clarificând existența a două surse de finanțare independente una de alta. În ciuda acestui fapt, multe dintre autoritățile locale au continuat să interpreteze norma în sensul existenței unei singure surse de finanțare.
Această problemă de drept a fost tranșată de Tribunalul Constanța și Curtea de Apel Constanța în multiple hotărâri judecătorești, existând o practică unitară:
„Contrar susţinerilor recurentului CONSILIUL LOCAL LIPNIŢA Legea nr. 1/2011 nu prevede că bursele elevilor se acordă prin hotărâre emisă de consiliul local, doar din finanţele aprobate anual prin legea bugetului de stat cu această destinație, ci prevede că finanţarea complementară se asigură din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de învăţământ preuniversitar şi (s.n.) din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, aprobate anual prin legea bugetului de stat cu această destinaţie. Între cheltuielile acoperite de finanţarea complementară se numără şi cele cu bursele şcolare.
(…)
Astfel finanţarea complementară se realizează din două surse: din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de învăţământ preuniversitar; din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, aprobate anual prin legea bugetului de stat cu această destinaţie. ” – Decizia civilă nr. 730/2020 a Curții de Apel Constanța, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal
„Motivaţia lipsei resurselor financiare şi neprevederea în bugetul reclamantului Consiliului Local Cogealac a sumelor pentru acordarea burselor pentru elevi sunt neîntemeiate cât timp obligaţia ce-i incumbă pârâtului Consiliul Local Cogealac este stabilită prin Legea nr.1/2011 actualizată în care se specifică că finanţarea complementară pentru bursele elevilor se asigură din bugetele locale ale unităţilor administrativ teritoriale iar consiliul local este autoritatea administraţiei publice locale care aprobă bugetul local conform atribuţiilor stabilite prin Codul administrativ. Este adevărat că finanţarea bursele pentru elevi se asigură şi din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, aprobate anual prin legea bugetului de stat cu această destinaţie însă aceasta nu reprezintă o justificare pentru refuzul Consiliului Local Cogealac de a adopta o hotărâre(consiliul local adoptă hotărâri nu emite hotărâri) prin care să fie stabilite cuantumul şi numărul burselor care urmează să fie acordate elevilor înmatriculaţi la unităţile de învaţământ preuniversitar de stat de pe raza administrativa a comunei Cogealac. De altfel nici nu s-a făcut dovada că au solicitat repartizarea de sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, aprobate anual prin legea bugetului de stat cu această destinaţie pentru acordarea de burse iar lipsa acestor sume nu pot duce decât la o eventuală diminuare a numărului burselor nu neacordarea burselor pentru elevi.” – sentința civilă nr. 165/2020 a Tribunalului Constanța, Secția de contencios administrativ și fiscal
Astfel, soluția pe care o vom reține, în sensul că inexistența sumelor de la bugetul de stat nu afectează în niciun fel obligația autorităților locale de a contribui cu sume din bugetele locale pentru plata burselor, este susținută și de instanțele de judecată.
O altă problemă de drept o reprezintă cadrul temporal în care trebuie adoptată hotărârea de consiliu local pentru stabilirea numărului și cuantumului burselor, raportat la adoptarea bugetului. În multiple dosare de pe rolul Tribunalului Constanța, autoritățile locale au invocat imposibilitatea adoptării HCL, deoarece bugetul local nu era încă adoptat. Astfel, interpretarea consiliilor locale era că nu pot să angajeze UAT-ul la o plată câtă vreme nu există resursele bugetare necesare, opinând că prioritatea de adoptare o are bugetul local.
Interpretarea pe care o vom reține ca fiind valabilă, susținută și de Tribunalul Constanța, este aceea că adoptarea hotărârii de consiliu local privind stabilirea numărului și cuantumului burselor trebuie realizată fie concomitent cu cea privind aprobarea bugetului local, fie, în cel mai rău caz, înainte de aceasta.
În motivare, vom pleca de la premisa primei interpretări. Consiliul Local adoptă o hotărâre de consiliu local privind bugetul local, stabilind o sumă de 1.000.000 lei pentru bursele elevilor. Ulterior este adoptată hotărârea privind numărul și cuantumul burselor elevilor, iar suma necesară este 2.000.000 lei. Această situație necesită realizarea unei rectificări bugetare în sensul suplinirii resurselor bugetare pentru burse.
Pe de altă parte, dacă plecăm de la premisa celei de-a doua interpretări, Consiliul Local adoptă hotărârea privind numărul și cuantumul burselor și calculează suma necesară la 2.000.000 lei. Astfel, este cunoscut ce sumă trebuie prevăzută în buget pentru a plăti bursele elevilor, dacă bugetul se aprobă ulterior hotărârii privind bursele. Pe de altă parte, dacă ele se aprobă concomitent, pot fi puse în corelație.
„Instanța reține astfel că lipsa unor sume de bani alocate prin bugetul local pentru acordarea de burse nu poate fi invocată ca reprezentând un motiv justificat pentru a refuza stabilirea numărului și cuantumului burselor școlare pentru elevii care studiază în unitățile de învățământ preuniversitar de pe raza oraşului Hârşova, având în vedere că tocmai această operațiune reprezintă fundamentul alocării unor sume de bani cu acest scop. Operațiunea nu ar putea fi în niciun caz efectuată invers, respectiv prin alocarea mai întâi de resurse în bugetul local și abia apoi prin stabilirea cuantumului și numărului burselor, având în vedere că un buget se construiește pe baza unei fundamentări privind cheltuielile estimate și nu așa cum în mod netemeinic susține pârâtul, respectiv că mai întâi ar trebui să primească în buget sume (evident nedeterminate în lipsa unei fundamentări anterioare), pe care apoi să le cheltuiască în scopul pentru care au fost alocate, putând să constate că ele fie sunt insuficiente (cel mai probabil), fie că sunt excedentare, sitații care nu pot fi acceptate în formarea și administrarea unui buget.” – Sentinţa civilă nr. 343/2020 a Tribunalului Constanța, Secția de contencios administrativ și fiscal
2.3. Stabilirea cuantumului burselor
În forma inițială a Legii nr. 1/2011 a educației naționale, cuantumul burselor era lăsat la stricta apreciere de oportunitate a consiliilor locale. Această situație de fapt s-a modificat după intrarea în vigoare a Legii nr. 38/2019, care a introdus următoarea prevedere în cadrul art. 82 din Legea nr. 1/2011:
„(1^1) Cuantumul minim al bursei de performanță, al bursei de merit, al bursei de studiu și al bursei de ajutor social se stabilește anual prin hotărâre a Guvernului.”
Astfel, legiuitorul a înțeles să permită autorităților administrației publice centrale să intervină în aprecierea cuantumului burselor de către autoritățile locale, oferind posibilitatea Guvernului de a stabili o limită inferioară a cuantumului. Motivația din spatele modificării legislative a rezidat în situația de fapt întâlnită într-unele zone ale țării unde consiliile locale stabileau sume infime pentru bursele elevilor, respectând, astfel, litera legii, dar nu și spiritul ei.
Deși reglementarea își avea temei teoretic, aplicarea ei a generat probleme în anii 2019 și 2020, din motive pe care le vom analiza în continuare:
Așa cum am menționat în partea de finanțare a burselor, din 2011 și până în 2021 nu au fost acordate sume defalcate din taxa pe valoare adăugată pentru finanțarea complementară a unităților de învățământ. Ergo, nici pentru finanțarea burselor nu erau prevăzute fonduri de la bugetul de stat.
Astfel, deși legiuitorul a reglementat impunerea unui cuantum minim de către autoritățile administrației publice centrale pentru burse, în practică el urma să fie realizat fără un transfer de resurse, având în vedere inexistența sumelor din bugetul de stat pentru burse. Practic, Guvernul putea însărcina autoritățile locale cu a acorda burse de 1000 lei/lună, dar fără să le acorde și bugetul necesar, o încălcare evidentă a principiului transferului de resurse concomitent cu transferul de competențe, dezvoltat de art. 79 din Codul Administrativ:
„Articolul 79 Transferul resurselor financiare
(1) Transferul de competențe, precum și exercitarea acestora se fac concomitent cu asigurarea tuturor resurselor necesare.
(2) Finanțarea competențelor delegate este asigurată în totalitate de către administrația publică centrală. Competențele delegate sunt exercitate de către autoritățile administrației publice locale sau de către alte instituții publice locale, în numele unei autorități a administrației publice centrale, în limitele stabilite de către aceasta.”
Această problemă a deschis posibilitatea autorităților locale de a invoca în fața instanțelor de judecate principiul enunțat mai sus ca un motiv pentru neacordarea burselor către elevi. Soluția identificată de Guvern la acel moment, deși imperfectă, și, așa cum a fost argumentat de experți în educație[1], presupus nelegală, a fost de a adopta HG nr. 666/2019, prin care s-au stabilit următoarele:
„ARTICOL UNIC
(1) În anul școlar 2019-2020, cuantumul minim al burselor de performanță, de merit, de studiu și de ajutor social, de care pot beneficia elevii din învățământul preuniversitar de stat, cu frecvență, este cel stabilit de autoritățile administrației publice locale, aflat în plată în anul școlar 2018-2019.
(2) Autoritățile deliberative ale administrației publice locale pot stabili un cuantum mai mare al burselor, în funcție de posibilitățile financiare ale unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale.”
Problema a fost soluționată în final prin adoptarea HG nr. 1064/2020, urmată de alocarea de sume defalcate din taxa pe valoare adăugată în bugetul de stat pentru burse în anul 2021 și, în prezent adoptarea HG nr. 1094/2021.
În fine, la acest moment, cuantumurile minime stabilite prin HG sunt:
a) 500 lei, pentru bursa de performanță;
b) 200 lei, pentru bursa de merit;
c) 150 lei, pentru bursa de studiu;
d) 200 lei, pentru bursa de ajutor social.
2.4. Stabilirea criteriilor de acordare a burselor
Conform art. 84, alin. (3) din Legea nr. 1/2011:
„(3) Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de Ministerul Educației și Cercetării. Criteriile specifice de acordare a burselor de performanță, de merit, a burselor de studiu și a celor de ajutor social se stabilesc anual în consiliile de administrație ale unităților de învățământ, în limitele fondurilor repartizate și în raport cu integralitatea efectuării de către elevi a activităților școlare.”
Din norma juridică reiese că există 2 tipuri de criterii de acordare a burselor școlare: criterii generale și criterii specifice.
2.4.1. Criteriile generale
Reglementarea criteriilor generale ale burselor a fost realizată prin OMECTS nr. 5576/2011, pentru fiecare bursă în parte.
Pentru bursa de performanță (art. 6):
„a) au obținut locurile I, II sau III la etapele naționale ale olimpiadelor și concursurilor școlare naționale organizate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, denumit în continuare MECTS;
b) s-au calificat în loturile de pregătire organizate de MECTS pentru competițiile internaționale;
c) au obținut locurile I, II sau III la etapele naționale ale competițiilor/concursurilor cultural-artistice, cu caracter sportiv sau cu caracter tehnico-științific, de nivel național, organizate de MECTS.”
Pentru bursa de merit (art. 8):
„a) au rezultate deosebite la învățătură: au obținut media generală de cel puțin 8,50 și nota 10 la purtare în anul școlar anterior, respectiv în primul semestru al anului școlar, pentru elevii aflați în clasele de început ale învățământului gimnazial, liceal sau profesional;
b) au obținut locurile I, II sau III la etapele județene ale olimpiadelor și concursurilor școlare naționale organizate de MECTS;
c) au obținut locurile I, II sau III la etapele județene ale competițiilor/concursurilor cultural-artistice, cu caracter sportiv sau cu caracter tehnico-științific, de nivel național, organizate de MECTS.”
Pentru bursa de studiu (art. 9):
„Bursa de studiu se acordă elevilor care provin din familii cu un venit lunar mediu pe membru de familie pe ultimele 3 luni cel mult egal cu salariul minim pe economie și care îndeplinesc simultan condițiile: au media generală peste 7,00 și nota 10 la purtare în semestrul anterior celui în care se acordă bursa.”
Pentru bursa de ajutor social (art. 13):
„a) orfani sau bolnavi de TBC și care se află în evidența dispensarelor școlare ori bolnavi de diabet, boli maligne, sindromuri de malabsorbție grave, insuficiențe renale cronice, astm bronșic, epilepsie, cardiopatii congenitale, hepatită cronică, glaucom, miopie gravă, boli imunologice sau infestați cu virusul HIV ori bolnavi de SIDA sau care suferă de poliartrită juvenilă, spondilită anchilozantă ori reumatism articular, handicap locomotor, tulburări din spectrul autist, boli hematologice (hemofilie, talasemie etc.), surditate, fibroză chistică și cu orice alte boli cronice pe care consiliile de administrație ale unităților de învățământ preuniversitar le pot lua în considerare; acordarea burselor sociale/pentru motive medicale se face doar pe baza certificatului eliberat de medicul specialist și avizat de medicul de familie/medicul de la cabinetul școlar, fără a fi condiționată de venitul net lunar al familiei.
b) elevi din mediul rural, care sunt școlarizați într-o altă localitate, întrucât nu au posibilitatea să studieze într-o unitate de învățământ din localitatea de domiciliu;
c) elevi proveniți din familii care îndeplinesc în mod cumulat următoarele condiții:
- nu realizează un venit net mediu lunar, pe ultimele 12 luni, pe membru de familie, mai mare de 50% din salariul minim net pe economie;
- nu dețin terenuri agricole cu o suprafață mai mare de 20.000 mp, în zonele colinare și de șes, și de 40.000 mp, în zonele montane.”
2.4.2. Criteriile specifice
Criteriile specifice reprezintă o componentă vag reglementată în mecanismul acordării burselor elevilor. Articolul 20 din OMECTS nr. 5576/2011 precizează următoarele:
„(1) Criteriile specifice de acordare a burselor de performanță, a burselor de merit, a burselor de studiu și a celor de ajutor social se stabilesc anual în consiliile de administrație ale unităților de învățământ, în limitele fondurilor repartizate și în raport cu integralitatea efectuării de către elevi a activităților școlare.”
Astfel, din norma juridică reies următoarele caracteristici ale criteriilor specifice:
- Ele sunt stabilite de consiliile de administrație ale unităților de învățământ
- Sunt stabilite în limitele fondurilor repartizate
- Sunt stabilite în raport cu integralitatea efectuării de către elevi a activităților școlare
Afară de aceste 3 caracteristici, legiuitorul a emis să precizeze o serie de detalii relevante:
- Când se aplică criteriile specifice?
- Care este raportul dintre criteriile specifice și fondurile repartizate (și care sunt fondurile repartizate?)
- Ce înseamnă „integralitatea efectuării de către elevi a activităților școlare?” și care este raportul dintre aceasta și criteriile specifice?
Vom prezenta interpretarea noastră asupra răspunsurilor la întrebările de mai sus în următoarea secțiune.
2.4.3. Aplicarea criteriilor
Deși reglementările ordinului de ministru din prezenta speță au enumerat două tipuri de criterii specifice, economia textului acestui act normativ nu a reglementat și un mecanism de aplicare a acestora. Astfel, în cele ce urmează vom prezenta interpretarea pe care am reținut-o asupra aplicării criteriilor de acordare a burselor.
Așa cum am enunțat mai sus, criteriile specifice nu sunt reglementate suficient încât să reiasă din norma juridică a art. 20 care este rolul lor. În opinia noastră, ele au un rol de excepție, în ipoteza în care autoritatea locală nu dispune de suficiente resurse financiare pentru acordarea burselor.
Astfel, avem următoarea ipoteză cu titlu de exemplu:
În UAT X există 200 de elevi care îndeplinesc criteriile generale pentru bursa de merit, iar autoritatea dispune de fonduri limitate, prin care poate acorda fie 5 lei pe lună tuturor celor 200 de elevi, fie 50 lei/lună către 20 de elevi. În această situație intervine aplicabilitatea criteriilor specifice.
Consiliul Local X va emite o hotărâre de consiliu local prin care stabilește cuantumul de 50 lei/lună și numărul de 20 de burse, împărțite către unitățile de învățământ. Dacă unitatea de învățământ Y primește 5 burse, dar are 40 de elevi eligibili conform criteriilor generale, atunci Consiliul de Administrație va decide un criteriu de departajare pentru acei elevi.
Astfel, criteriile specifice au un caracter excepțional și pleacă de la ipoteza imposibilității autorităților locale de a acorda burse tuturor elevilor care ar beneficia de ele conform criteriilor generale. Totuși, aplicabilitatea lor a încetat, în opinia noastră, odată cu modificarea Legii educației în sensul instituirii unui cuantum minim și finanțarea burselor prin bugetul de stat, având în vedere că la momentul stabilirii sumelor defalcate din TVA pentru burse au fost utilizate datele privind numărul elevilor ce îndeplinesc criteriile generale.
În fine, dacă de la bugetul de stat au fost asigurați bani către autoritățile locale pentru a plăti bursele tuturor elevilor ce îndeplinesc criteriile generale, atunci nu mai există o ipoteză în care criteriile specifice să fie utilizate. Pe cale de consecință, apreciem norma ca fiind caducă.
3. Lacune legislative în cadrul mecanismului de acordare a burselor și soluții
3.1. Eliminarea art. 20 din OMECTS nr. 5576/2011
Așa cum am arătat și mai sus, criteriile specifice de acordare a burselor sunt reglementate vag, nefiind justificată existența lor. Chiar și plecând de la interpretarea expusă mai sus asupra utilității lor, se constată că la acest moment ele nu își mai găsesc aplicabilitatea practică. Pe cale de consecință, se impune o intervenție legislativă în sensul eliminării lor din OMECTS nr. 5576/2011 pentru evitarea oricăror viitoare confuzii.
3.2. Modificarea art. 82, alin. (2) din Legea nr. 1/2011
În contextul în care există două surse de finanțare pentru burse, bugetul local și bugetul de stat, ca urmare a modificărilor legislative intervenite în anul 2012 asupra Legii educației, considerăm oportună modificarea normei juridice, din forma prezentă:
„(2) Cuantumul unei burse acordate din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și numărul acestora se stabilesc anual prin hotărâre a consiliului local, respectiv a consiliului județean/consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București.”
În
„(2) Cuantumul burselor acordate de către consiliile locale și numărul acestora se stabilesc anual prin hotărâre a consiliului local, respectiv a consiliului județean/consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București”.
Această intervenție legislativă este necesară în sensul punerii în acord a prevederilor legale privind finanțarea burselor școlare.
3.3. Modificarea art. 103, alin. (2) din Legea nr. 1/2011
În forma actuală, norma de mai sus prevede următoarele:
„(2) Consiliile locale și consiliul județean, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului București pot contribui din bugetele proprii la finanțarea de bază și complementară a unităților de învățământ preuniversitar de stat.”
Or, consiliile locale și consiliile județene nu dispun de un buget propriu, ele fiind strict autorități deliberative. Bugetul este, de fapt, al unității administrativ-teritoriale, motiv pentru care, pentru evitarea oricăror confuzii, norma ar trebui modificată în următorul sens:
„(2) Unitățile administrativ-teritoriale pot contribui din bugetele proprii la finanțarea de bază și complementară a unităților de învățământ preuniversitar de stat”
[1] R. Weber, C.A. Manda, Raport special privind acordarea burselor pentru elevi la nivel național în anul școlar 2019-2020, București, 2020, p. 8